Dor de Bucovina: relaxare.vacanta.poveste.

Aida Damian

Mergand spre Nordul romanesc, plin de emotie si in acelasi timp cuprins de o liniste ademenitoare, descoperi darul lasat de Dumnezeu pe pamant: Bucovina.
Lucruri care nu te-ai gandit niciodata ca exista incep sa se deruleze in fata ochilor. Frumusetea locurilor, puritatea aerului, ospitalitatea si bunatatea localnicilor… Monumentele pastrate de-a lungul timpului, manastirile, bisericile, muzeele si alte vestigii arhitectonice. Descoperi minunile zonei, explorand satele stravechi, traditiile pastrate cu sfintenie,  mostenirile naturale si culturale ale zonei. Iti faci timp sa haladuiesti prin padurile bucovinene, sa poposesti pe marginea raurilor care se scurg usor, sa te uiti catre cerul albastru si sa te intrebi: E adevarat? Nu visez?
Pana si bunatatile care ti se pun pe masa au un gust aparte, deosebit de tot ce ai mancat pana atunci… Si speri sa nu se termine niciodata.
In linistea noptii, cand doar gandurile parca se aud, te gandesti inca o data la ce a fost peste zi…si parca iti doresti si mai mult… Si a doua zi o iei de la capat.. nesatul de tot ce ai vazut pana atunci…si sperand ca vei reusi sa iti potolesti dorintele de frumos, liniste si relaxare. Mergi incontinuu, te uiti in stanga, in dreapta, inainte…dar niciodata inapoi…pentru ca sunt doar lucruri minunate si trebuie sa le vezi pe toate, sa te bucuri de ele.
Dupa ce ai prins toate acestea intr-un mic ungher al sufletului, ramai si iti amintesti Albastrul Voronetului, linistea monahala din intrandul manastirilor vizitate…imaginea oamenilor care vin si pleaca de acolo…si care la fel ca si tine spera sa ramana macar cu putin din tot ce au vazut…un strop de liniste si pace bucovineana. Si toate acestea intr-un singur loc: Bucovina.